Arhitectura neoromânească

În cursul lunii martie, istoric Alina Havreliuc a desfășurat mai multe activități educative în cadrul proiectului „Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”: 5 martie Școala nr. 49, doua ateliere 6 martie Liceul „C. A. Rosetti”, un atelier 8 martie Școala nr. 31, un atelier 9 martie Școala nr. 97, doua ateliere 26 martie Școala nr. 31, un atelier Școala nr. 49, doua ateliere 27 martie Școala nr. 190, un atelier 28 martie Școala „Tudor Arghezi”, 3 ateliere Școala nr. 31 Traseu urban 29 martie Școala „Maria Rosetti”, un atelier Școala „Pia Bratianu” Traseu urban 30 martie Școala „Maria Rosetti”, 3 ateliere Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național „ Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului fina

str. Roma nr. 7 str. B. Vlădoianu 1-3, 5 Calea Mosilor

S-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, pe atunci în județul Mehedinți . La Școala de arhitectură din București (absolvită în 1904) i-a avut profesori de arhitectură pe Ion Mincu și Ermil Pangratti, cărora le datorează orientarea înspre stilul neoromânesc. A fost arhitect-șef și director al secției tehnice a Ministerului de Finanțe, postură din care realizează un întreg program al percepțiilor fiscal atât în București cât și în țară, lăsându-i-se libertatea de a le proiecta în stil neoromânesc. Activitatea sa profesională se completează cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură. În perioada 1929-1932 a condus Societatea Arhitecților din România. Reprezentative în spațiul public rămân și astăzi clădirile Vamei  Poștelor, Monitorului Oficial/Arhivele Naționale ale României din București și Antrepozitele din Botoșani. Printre exemplele prezentate, observăm și mai multe case cu prăvălii, îndeosebi proprietăți ale unor farmaciști. În zona Filaret/Cuțitu de Argi

Catedrala Încoronării, Palatul Regal, Palatul Arhiepiscopal din Alba Iulia

colaborare cu sculptorul Th. Burca pentru lucrarea de for public din Cernauti

colaborare cu sculptorul Th. Burcă

str. Ion Mincu nr. 19 str. Sfantul Stefan nr. 21 uzina electrica de la Balcic, domeniul regal restaurarea Culei Greceanu

Palatul Artelor in Expozitia Generala Romana de la 1906 Muzeul de Geologie Fosta Gara Cotroceni

Victor  Stephănescu s-a născut la 4 mai 1877, la București, în familia lui George Stephănescu (1843-1925), compozitor, dirijor, profesor și fondator al Operei Române; a fost fratele mai mare al pictorului Gabriel Stephănescu-Arephy (1893-1976).  Studiile le-a făcut la Gimnaziul Mihai Viteazul (1886-1893), apoi la Liceul Sfântul Sava din București, iar din 1894 a plecat din țară, mai întâi la Dresda, la Institutul Politehnic (1894-1895), apoi la Paris, la Școala Specială de Arhitectură (1896-1901), absolvită cu medalie de aur și diplomă pentru primul loc. Între 30 aprilie și 30 iunie 1901 expune la Grand Palais des Beaux Arts și este acceptat în Societatea artiștilor francezi. Întors la București, a urmat o carieră didactică, la Școala de Belle-Arte (profesor de perspectivă 1904-1909), cât și una de arhitect-scenograf la Teatrul Național (1907-1916). În perioada 1908-1936 a fost inspector tehnic al C.F.R., între 1916-1948 a făcut parte din colectivul Comisiunii Monumentelor Ist

Lucrări proiectate de arh. G. Simotta la Palatul Mitropoliei/Patriarhiei, 1925 Sursa: ANDMB, fond CMI, dosar 165