Statie Ciortan
S-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, pe atunci în județul Mehedinți . La Școala de arhitectură din București (absolvită în 1904) i-a avut profesori de arhitectură pe Ion Mincu și Ermil Pangratti, cărora le datorează orientarea înspre stilul neoromânesc.
A fost arhitect-șef și director al secției tehnice a Ministerului de Finanțe, postură din care realizează un întreg program al percepțiilor fiscal atât în București cât și în țară, lăsându-i-se libertatea de a le proiecta în stil neoromânesc.
Activitatea sa profesională se completează cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură. În perioada 1929-1932 a condus Societatea Arhitecților din România.
Reprezentative în spațiul public rămân și astăzi clădirile Vamei Poștelor, Monitorului Oficial/Arhivele Naționale ale României din București și Antrepozitele din Botoșani.
Printre exemplele prezentate, observăm și mai multe case cu prăvălii, îndeosebi proprietăți ale unor farmaciști.
În zona Filaret/Cuțitu de Argint a realizat mai multe imobile de apartamente pentru funcționarii Ministerului de Finanțe (finalizate în 1929) și a reconfigurat spațiul public pentru folosul comunității (parc, loc de joacă pentru copii, cotețe pentru păsări, amenajări peisagistice).
A contribuit substanțial la ridicarea bisericii monumentale din localitatea natală, Roșiuța, județul Gorj de astăzi.
Din păcate, multe dintre clădirile proiectate de el au fost demolate în perioada comunistă, programul architectural al percepțiilor fiscale/administrațiilor financiare fiind cel mai bine reprezentat în prezent. Se mai păstrează vile proiectate de el în Turnu Severin, Târgu Jiu și Balotești.
Este unul dintre puținii arhitecți care își prezintă activitatea într-un album, realizat cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, evidențiind și numele colaboratorilor săi de atelier: Ion Enescu, Florea Stănculescu, State Baloșin, Constantin Nănescu și Ștefan Paternelli. Antreprenorul care a realizat marea majoritate a proiectelor lui Ciortan a fost italianul Fabbro Geniale.
A fost căsătorit cu Caterina Ganciu, cu care a avut trei copii, pe Maria, Emil-Ionel, Georgeta-Filofteia.
A decedat la 28 decembrie 1940 în locuinţa sa din str. Schitul Maicilor nr.7. La moartea sa se realizează un inventar cu proprietățile deținute: casă cu prăvălii în str. Câmpineanu nr.31, casă cu prăvălii în str. Cazărmii nr.33, casă cu prăvălii în str. Gutenberg nr.11; vilă de vacanță la Sinaia, în str. Brătianu nr.16, garaj în str. Brătianu nr.3, vila Nelu din Eforie, teren viran de 700 m.p. (lot nr.108) în parcelarea Chiajna-Străuleşti.
Bibliografie:
Statie Ciortan, Studii și realizări în arhitectura românească, 1940
Ruxandra Nemțeanu, Vila în stil neoromânesc, Ed. Simetria, București, 2014
Răzvan Andrei Voinea, Dana Drăgan, „Inovaţie în construirea locuinţelor sociale: arhitectul Statie Ciortan şi proiectul său din str. Cuţitul de Argint”, LiterNet, 13.04.2013
Comments
Post a Comment